15 November 2010

Ce caut? Nu exista

Bineinteles ca nu am gasit nici-o munca asa repede. Stai ca tocmai a trecut weekendul. Plan pentru urmatoarele luni: tre sa aflu daca mi-ar place sa fiu profesoara. Chestia e, asa fac eu de obicei si sunt sigura ca nu sunt singura: idializes toate alea. Stii cum e, te duci la o petrecere si inainte sa ajungi deja te gandesti ce super o sa fie, dans, muzica, lumea multa si placuta si o sa te distrezi mult de tot, asculti muzica inainte sa pleci, topai prin casa si te imbraci super bine. Si ajungi la petrecere...trei insi se uita dubios la tine, muzica e si ea pe acolo dar nu prea auzi ce fel e, atmosfera e...cu totul si cu totul altceva decat ti-ai imaginat, nu dansezi ca n-ai pe ce, bautura nu ajuta ca te-ai depresionat prea rau ca ai fost dezamagita de ceea ce aveai in cap si realitatea. Eh asa sunt eu, zic acum profesoara, mama sa vezi vin in fata clasei si le zic si le povestesc devin o adevarata nebunatica, geniu si toti copii ma vor place. Si poate vad ca vin in fata la o clasa de mucosi si sunt asa depri ca de abia scot doua cuvinte si nu trece o luna si ajung iar in starea in care ma aflu azi. Hmmm daca ma gandesc sa organizez evenimente deja ma gandesc la filmele cu weddingplanner si ce super e dar realitatea nu o cunosc. Imi vine una rasfatata si ma tine o saptamana intreaga ca nu stie daca vrea fasole alba sau albastra ca garnitura la felul doi din meniul nuntii sau poate vrea niste flori verzi cu dungi de culoarea purpulie. Criminologia e super, ca la CSI, dar ma vad cum lesin ca vad o mortaciune in fata mea si mie scarba sa o ating. Arheologia e interesanta dar nu o sa fiu ca cei de la The Mummy. Probabil ca ajung intr-un sant noroios in Olanda, prin ploaie si ma bucur daca gasesc un rahat impietrit de la un Olandez din istorie de care probabil nu am auzit niciodata. Parca ma vad 'ce ai gasit Linda in Olanda?' ma intreaba prietenii in Romania, 'pai in sfarsit am reusit sa dau de o bucata de stofa din pantalonii lui Eric van der Grootje' ....'Okay...' ar reactiona ei. Mai departe: psihiatru...sa vezi ce bine o sa arat sezand la un birou mare cu pixu in gura si punand intrebari inteligente...cred ca ma arunc pe fereastra inaintea clientilor. Mi-am zis sa-mi deschid o firma, un restaurant sau bar. Restaurant clar ca nu ca acolo trebuie sa mai faci si mancare. Un bar, merge ca in Cheers, toata lumea vine la mine, imi cer adviz, imi decorezi barul cum vreau si pun muzica care vreau, o gramada de clienti....Wrong! Vin niste bosorogi in fiecare zi si numai pe aia ii vad si vin si stau de dimineata pana seara. In weekend am norocul sa vina un grup de tineret si sa-mi vomite in tot wc-ul si vai ce o sa ma bucur sa am onoarea sa fac curatenie a doua zi mai ales ca nu-mi permit sa angajez pe altii pentru ca nu fac multi bani cu bosorogii mei. Si deci asa cu mine si cu iluziile mele. Cred ca nimic nu mi se potriveste, doar sa scriu pentru ca atunci pot inventa orice, la orice ora si exact asa cum vreau eu.

No comments:

Post a Comment